Timbru

2 responses so far ↓

• 1 Alex // Dec 10, 2004 at 21:11

  Aoleu, Gabi, ce mi-ai facut!
  De cand ai pus postul asta, mi-a crescut numarul de vizitatori zilnici de vreo zece ori. Vad ca referentii si vizitatorii mei devin din ce in ce mai diversi: Germania, Canada, Irlanda, si chiar si Romania :). Ce sa mai, m-ai pus pe harta. Iti multumesc mult pentru asta. Si, desigur, mai astept si alte critici/aprecieri, de le-oi merita.

  Dar daca cumva o sa ajung sa depasesc traficul lunar maxim alocat, pe tine o sa te tin raspunzator :)

• 2 Ana // Jul 19, 2007 at 10:03

  Banuiesc ca ai citit si scrisoarea Mihaelei publicata de Alex, care e cu MULT mai frumos scrisa :

  Dragi mei..
  am facut parte candva din generatia despre care vb Alex, parca cu durere in litere. Eu m-am intors acasa. Unde totul are gustul despre care el vorbeste. Unde este greu, dar este ACASA. Si acasa poti sa muncesti, dar ai nevoie de un dram de noroc si de nervi. Nu se va castiga insa la fel ca afara, nu in urmatorii 10 ani, din pacate. Dar desi sutele de euro pe care ii aveam afara aici au devenit doar..200 de euro, sa stiti ca nu regret foarte tare ca am plecat inapoi spre tara. Poate ma apuca crizele cand vad “jegul” care ne inconjoara, poate regret lipsa de civilizatie, magazinele (asta din punct de vedere feminin) si multele lipsuri din Romania. Dar cum am suferit cat am stat in franta nu voi mai suferi niciodata. De dor. Am suferit datorita raceli din jur, a oamenilor workoholici, a oamenilor care nu isi cunosc vecinii, nu au pe umarul cui plange, sau la masa cui rade. A locurilor mult prea formale. Acea formalitate care se confunda cu civilizatia. .. sau cu ceea ce credem noi ca e civilizatie. Sa nu credeti ca “strainii” stiu sa fie solidari. Nu asa cum noi, romanii, natia asta necajita, stim sa ne ajutam la greu, fara sa cerem nimic in schimb. Sau poate cerem o multumire..sufleteasca…
  Generatia care pleaca trebuie sa isi doreasca, cu orice risc, sa revina acasa.. Departe totul doare altfel..am simtit durerea asta luni de zile, mi-a macinat sufletul. Am venit acasa in vacante cu tot dorul adunat in luni de instrainare, in luni de crescut copii altora si invatat limba si obiceiurile unei tari despre care tot ce stiam era teorie..
  Nu e disparuta Romania dragi mei. Omul sfiinteste locul, nu stiti asta? ACASA este unde este sufletul vostru si voi sunteti romani. Voi sunteti Romania, chiar daca sunteti dusi in cele patru vanturi, oriunde in lume. Romania suntem noi, cei de acasa si voi cei de acolo..
  Nu sunt sanse mari de a te realiza in Romania, dar! sunt sanse sa schimbam ceva daca ne opintim. Muncim afara ca sa strangem bani, invatam acolo pt ca sistemul de invatamant din Romania a fost ani de zile prost administrat si poate gresit conceput..avem profesori si specialisti care “bat la fund” – scuzati-mi franceza! multe capete luminate mondiale. Avem cam tot ce ne trebuie in Ro, nu avem o baza pe care sa facem ceva. Pt ca romanul in anii rosii a invatat sa fure ..din cauza saraciei probabil. Dar voi, cei de afara, sunteti copii acestei tari..sper ca nu suna prea siropos, dar copii sunt iubiti mult. Poate ne ajuta Cel de Sus si candva cei plecati vor veni acasa, la un ACASA unde sa nu existe regrete. .. regrete pt ce a ramas in urma lor in tarile strine unde au fost adoptati pentru o vreme.
  Invatati ce e mai bun de la cei in tarile carora locuiti o vreme..si apoi veniti acasa cu tolba plina de invataminte si cu mult curaj si speranta.
  Acasa va arde focul in soba, palinca ardeleneasca va face bule in pahar, slaninuta afumata va sta pe masa, pe un fund de lemn, langa o ceapa sparta si sarata, cozonacul se va coace in soba, sarmalele se vor incalzi in cuptor..pentru voi. cei de departe. cei care va chinuiti pentru noi, cei de acasa. cei care nu am mai lasat dorul sa ne mistuiasca si am revenit aici.
  Acasa.
  Va pup cu mult drag..pe toti, desi nu va cunosc..

Leave a Comment