M-am hotărât să îl ajut pe tatăl copilului, deşi nu cred că ar putea să rezolve ceva, odată ajunşi la Paris. L-am rugat pe B — un prieten din România — să transfere banii.
B l-a sunat. Surpriză: tipul i-a spus că eu i-aş fi promis cam de două ori cât mi-a scris iniţial că ar avea nevoie. De fapt, eu nu i-am promis nimic, şi nu am discutat despre sumă. Prin urmare, am oprit operaţiunea instant. Tipul mi-a scris un e-mail în care îmi spunea că era vorba despre alt Gabriel, dar nu mai îl cred.
E mai bine aşa. Nu cred că e conştient de ce îl aşteaptă aici; ar fi venit degeaba, fără să aibă unde să stea. Să fiu sincer, mi-e frică să mă trezesc cu ei pe cap. Ruşinos, dar adevărat. Mă întreb dacă Petroniu ar fi făcut-o.
1 response so far ↓
1 retronew // Nov 28, 2005 at 21:13
nu stiu daca Petroniu ar fi facut-o…
Poate ca ar fi incercat niste solutii alternative avind in vedere cit de mare e comunitatea de romani din Franta. Dar poate ca si asta e o utopie, el vorbind acum in necunostinta de cauza a comunitatii aleia.
Dar, asa cum am zis, e foarte posibil sa nu fi facut nici el nimic.
Leave a Comment